Fiecare dintre noi are un bunic. Sau cel putin are amintiri in care un bunic cu barba alba, parca rapit din povestirile lui Ispirescu, sta pe prispa si isi ridica sprancenele cand aude glasurile nepotilor. Bunicul ramane o figur marcanta a copilariei noastre, indiferent de cine suntem noi. Eu pe bunicul meu il mai am aproape. Sunt norocoasa. Si acum, la 30 de ani simt nevoia sa ma mai stranga in brate, sa il mai trag de barba sau sa ii spun pe acelasi ton de acum 15 ani: Bunicule, unde zboara pasarile.
Cu acelasi glas ragusit, cu acelasi zambet senin pe chip imi raspunde de fiecare data: Se duc acasa, nepoate, se duc acasa.
Copila fiind, obisnuiam sa ma cuibaresc in pat langa el, in noptile friguroase de iarna. Acum nu mai fac lucrul asta. Nu mai am timp. Daca mi-a marcat ceva copilaria, au fost emisiunile de la radio pe care le ascultam impreuna cu bunicul. Era, inainte de toate, prietenul meu. Era cel mai bun prieten al meu.
M-a invatat ce inseamna lipsa de comunicare si cat de mult poate dauna un cuvant aruncat la nervi.
Curiozitatea ma invingea de multe ori. Si avea rabdare ca de fiecare data sa imi raspunda. M-a invatat ce e bunatatea, altruismul. Parca il vad si acum cum statea la masa, cu ochelarii lui negri pusi pe nas, citindu-mi ziarul. Asa am invatat si eu sa citesc. Motaia pe fotoliu co ochelarii pe piept, doar de teama sa nu se puna in pat sa ma trezeasca. De multe ori stateam si il urmaream cum doarme. Nu conta ca venea de la munca nebarbierit. Nu conta ca e obosit. Era bunicul meu. Si intotdeauna dormeam cu el. Cu bunica am avut o relatie obisnuita. Nu ne certam, nu vorbeam prea multe. Dar cu bunicul era altfel. Vroiam sa fie doar al meu. Eram geloasa ca trebuia sa plece. Vroiam sa plec si eu cu el. Nu conta unde mergem. Eram doar noi doi. Doi prieteni vechi de cand lumea.
Intotdeauna isi gasea timp pentru mine. M-a invatat ca familia e foarte importanta. M-a invatat sa ii iubesc si pe dusmani. M-a invatat ca in viata trebuie sa vrei tot timpul mai mult. Si ca niciodata nu esti invins decat atunci cand te consideri invins.
Oh, Doamne, cate prostii am facut cand eram mica. Si a gasit puterea sa treaca peste toate. Ma inveselea cand eram trista, ma apostrofa cand mai faceam cate o boacana. Orice imi spunea, nu conta. Era bunicul meu.
Am crescut, am plecat si…mi-e dor de el. Ma intreb daca isi mai aduce aminte de nazdravaniile pe care le-am facut atunci. Imi spunea ca un bunic stie totul. Si eu il credeam. Inca il mai cred. Si poate ca daca nu as fi atat de preocupata de rutina cotidiana, mi-as aminti sa ma mai duc si pe la el. Asa, sa mai dorm odata in patul lui, sa il inghesui la perete doar pentru ca mie imi place sa dorm la margine.
Cred ca plec acasa. Mi-e dor de prietenul meu. Asa ca ma duc sa ma cuibaresc langa bunicul meu. Nu esti niciodata prea mare sa dormi cu bunicul…cel putin eu nu sunt...
Doamne te-am rugat de Craciun, sa iei ani din viata mea si sa-i dai bunicului meu,... era cel mai frumos cadou de Craciun pe care mu-l puteai face....dar n=ai facut-o, si toata viata am sa intreb... de ce...?????
duminică, 25 octombrie 2009
perla africii- egiptul
Egipt-tara care se mandreste cu celmai lung fluviu din lume,isi merita cu adevarat aceasta denumire.
Fara existenta Nilului,care determina atat caracteristica,cat si intreaga istorie si economie a tarii,in acest
desrt nu s-a fi dezvoltat niciodata o cultura atat de avansata.Cu gandul la Egipt,apar in fata nostra locuri
exotice,pramide,faraoni,comorile lui Tutanhamon si imaginea unei civilizatii misterioase,de mult
disparuta."Nu exista o alta tara,care sa ascunda atatea minuni"-scria Herodot cu 2400 ani in urma.
Oricine viziteaza Egiptul gaseste intotdeauna ceva,care sa-l atraga.Marea Rosie ofera oportunitati
inedite pentru cei indragostiti de scufundari si sporturi nautice,iar pentru cei pasionati de arheologie
si istorie,misterele unei civcilizatii de 5000de ani reprezinta impresii nepretuite.Aveti ocazia de a vizita
vestitele piramide de la Gizeh si Sfinxul,renumitul bazar Khan el Khalii,comorile lui Tutanhamon din
Muzeul de Egiptologie, templele minunate de la Luxor si Kamak,mormintele regale inTheba,muzeul
de la Memphis,piramidele din Sakkara sau vestigiile romane din Alexandria.Croazierele pe Nil si
programele speciale (circuit+sejur) va invita sa vizitati monumentele istorice de la Edfu si Kom Ombo,
orasul Aswan,cu mina de granit.Cei atrasi de imagini contemporane vor fi impresionati cu siguranta
de forfota metropolitana,bazarele si viata de noapte din Cairo.Recomndat este sa vedeti si Hurghada
si Sharm El Sheikh,unde apa marii est potrivita pentru baie tot anul.Apa cristalina,soarele sclipitor si
infinitul cerului albastru sunt motivele pentru care statiunile din Egipt sunt asa de indragite.
Fara existenta Nilului,care determina atat caracteristica,cat si intreaga istorie si economie a tarii,in acest
desrt nu s-a fi dezvoltat niciodata o cultura atat de avansata.Cu gandul la Egipt,apar in fata nostra locuri
exotice,pramide,faraoni,comorile lui Tutanhamon si imaginea unei civilizatii misterioase,de mult
disparuta."Nu exista o alta tara,care sa ascunda atatea minuni"-scria Herodot cu 2400 ani in urma.
Oricine viziteaza Egiptul gaseste intotdeauna ceva,care sa-l atraga.Marea Rosie ofera oportunitati
inedite pentru cei indragostiti de scufundari si sporturi nautice,iar pentru cei pasionati de arheologie
si istorie,misterele unei civcilizatii de 5000de ani reprezinta impresii nepretuite.Aveti ocazia de a vizita
vestitele piramide de la Gizeh si Sfinxul,renumitul bazar Khan el Khalii,comorile lui Tutanhamon din
Muzeul de Egiptologie, templele minunate de la Luxor si Kamak,mormintele regale inTheba,muzeul
de la Memphis,piramidele din Sakkara sau vestigiile romane din Alexandria.Croazierele pe Nil si
programele speciale (circuit+sejur) va invita sa vizitati monumentele istorice de la Edfu si Kom Ombo,
orasul Aswan,cu mina de granit.Cei atrasi de imagini contemporane vor fi impresionati cu siguranta
de forfota metropolitana,bazarele si viata de noapte din Cairo.Recomndat este sa vedeti si Hurghada
si Sharm El Sheikh,unde apa marii est potrivita pentru baie tot anul.Apa cristalina,soarele sclipitor si
infinitul cerului albastru sunt motivele pentru care statiunile din Egipt sunt asa de indragite.
vineri, 23 octombrie 2009
fericirea vine din lucrurile marunte
Traim intr-o lume a tehnologiei, putem vorbi cu persoanele dragi noua fara sa ii auzim, fara sa le vedem emotiile. Si ma intreb uneori daca asta poate fi considerat un adevarat dialog. Acele smile-uri oare pot inlocui placerea de a vedea cuiva fata? Un astfel de dialog intr-adevar iti poate creea o stare de bine…insa doar pentru moment. Imediat ce inchizi calculatorul problemele parca reapar si nimic din ceea ce ai vorbit mai devreme nu mai pare real… dispare ca un fum intr-un vant salbatic.
Insa pe zi ce trece fiecare om intelege anumite lucruri, realizeaza ca unele lucruri marunte, simple iti pot alina durerea repede. Da, in lume exista durere. Insa exista si oameni care o pot lua din sufletul tau si o pot arunca departe, peste linia orizontului, o fac sa dispara cu repeziciune… Si atunci ramane … un zambet Ramane o stare de bine, ramane o bucurie.
Ieri am invatat ca e bine sa auzi o voce pe care vrei sa o auzi. Numai sa o auzi si gata…totul e in regula. Nu e nevoie sa o vezi, vocea unui om spune multe despre el, despre disponibilitatea lui de a te ajuta, despre cat si in ce fel tine la tine. Pare banal, insa uneori o simpla voce iti poate creea emotii puternice, emotii care te mira, pe care nu le intelegi, dar te bucuri si nu mai incerci sa le intelegi. Ar fi o prostie sa te gandesti de ce te simti bine. Cred doar atat: o persoana care te face sa te simti bine, care iti spune ca totul va fi bine doar prin tonalitatea vocii si pe care il crezi, acea persoana merita sa ii multumesti…cumva…oricum. Arata-i acest lucru si lasa-i si pe altii sa vada ca ii multumesti. Si bucura-te in continuare de lucrurile simple pe care ti le ofera pentru ca iti pot aduce mai multa bucurie decat orice alta dovada pompoasa. Lasa binele sa vina la tine daca iti este oferit si spune doar atat: ITI MULTUMESC!
Insa pe zi ce trece fiecare om intelege anumite lucruri, realizeaza ca unele lucruri marunte, simple iti pot alina durerea repede. Da, in lume exista durere. Insa exista si oameni care o pot lua din sufletul tau si o pot arunca departe, peste linia orizontului, o fac sa dispara cu repeziciune… Si atunci ramane … un zambet Ramane o stare de bine, ramane o bucurie.
Ieri am invatat ca e bine sa auzi o voce pe care vrei sa o auzi. Numai sa o auzi si gata…totul e in regula. Nu e nevoie sa o vezi, vocea unui om spune multe despre el, despre disponibilitatea lui de a te ajuta, despre cat si in ce fel tine la tine. Pare banal, insa uneori o simpla voce iti poate creea emotii puternice, emotii care te mira, pe care nu le intelegi, dar te bucuri si nu mai incerci sa le intelegi. Ar fi o prostie sa te gandesti de ce te simti bine. Cred doar atat: o persoana care te face sa te simti bine, care iti spune ca totul va fi bine doar prin tonalitatea vocii si pe care il crezi, acea persoana merita sa ii multumesti…cumva…oricum. Arata-i acest lucru si lasa-i si pe altii sa vada ca ii multumesti. Si bucura-te in continuare de lucrurile simple pe care ti le ofera pentru ca iti pot aduce mai multa bucurie decat orice alta dovada pompoasa. Lasa binele sa vina la tine daca iti este oferit si spune doar atat: ITI MULTUMESC!
sunt fericita
M-am trezit tarziu si cu durere de cap, mi-am baut cafeaua in graba si am mancat un mic dejun rapid si cam fara chef. Afara e intunecat si rece si parca ma incearca o raceala. Nu am reusit sa deschid sticla de apa minerala, oricat m-am chinuit,iar fermoarul la haina sa stricat. Dar a fost necesar atat de putin pentru a imi insenina ziua! Azi am auzit cele mai frumoase vorbe pe care un prieten mi le-ar putea spune. "Esti cea mai buna prietena la care cineva poate spera".
Acum sunt fericita.
Acum sunt fericita.
duminică, 18 octombrie 2009
pentru o iluzie....
“Iluzia este perdeaua de fum a umanităţii. (…) Sunt prietenii care te încurajează atunci când eşti pe val, dar care sunt veseli atunci când pierzi totul.”
Eu cunosc oameni care pot fi prieteni in adevaratul sens al cuvantului, care isi asuma riscul de a-ti spune adevarul chiar si atunci cand acesta nu iti este pe plac, care iti sunt alaturi atat in momentele fericite, cat si atunci cand simti cum te scufunzi, care… intelegeti la ce ma refer… Rudele si vecinii nu ti-i poti alege; prietenii, da.
“Sunt firmele care ne livrează otravă, dar care îşi spun „lideri mondiali în alimentaţie”. ”
Putem alege mancarea care contine cat mai putina otrava, nu? Avem atatea mijloace de informare! Numai sa le folosim (daca chiar ne intereseaza). NOI i-am transformat in lideri mondiali ai alimentatiei, nepasandu-ne de noi si de cei pe care ii hranim. Nimeni nu ne-a bagat cu de-a sila pe gat…
“Este televizorul care îi transformă pe oameni în legume dependente.”
Ei, vedeti, de aceea nu ma deranjeaza ca nu am televizor! E adevarat ca, extrem de rar, poti gasi pe unele canale si lucruri interesante; dar extrem de rar. Totusi… iarasi este obligatia noastra sa ne auto-cenzuram, sa avem grija de creierele si sufletele noastre, asa cum trebuie sa avem grija de corpul nostru.
“Este rânjetul morţii care ne face cu ochiul la fiecare ediţie de ştiri.”
Din nou, goana dupa bani a unora (cei care transmit predilect astfel de stiri), uitand ca au o responsabilitate mare in educarea celor care ii urmaresc. Si, din nou, efectul lipsei de educatie, de interes fata de ceilalti oameni (in general) ori fata de noi insine (in special). Cine ne obliga sa urmarim astfel de programe? NOI facem audienta! Mai bine citim o carte sau vedem un film din care avem ceva de invatat sau mergem la un concert cu muzica clasica ori ne invatam copiii cum sa fie mai OAMENI si sa nu faca - la randu-le - greselile pe care le vedem la tot pasul…
“Oamenilor le face plăcere să fie minţiţi. Un „minte-mă frumos” va fi oricând preferabil unui „vreau să ştiu adevărul, oricare ar fi el”.”
Dumnezeule, sa inteleg ca eu nu sunt om?!!! Intotdeauna am spus ca prefer un adevar crud unei minciuni frumoase, oricat de frumoasa ar fi ea… Nu imi pot baza viata pe minciuni (care, a propos, oricum ies intotdeauna la suprafata).
“Un bărbat a devenit o iluzie. Şi asta de când gelul şi oglinda şi-au făcut apariţia. Curajul este astăzi fabricat în atelierele cosmetice. Romantismul a fost înlocuit de vrăjeală.”
Un BARBAT a devenit o iluzie, e adevarat… E tare greu sa mai gasesti “marfa originala” la capitolul asta… Majoritatea incearca sa isi creeze o aparenta cuceritoare. Dar, pana la urma, tot isi dau arama pe fata, indiferent dupa cat timp… Totusi, mai exista si “urme fine” de barbati adevarati… pe ici, pe colo… Cred… sper!
“O femeie a devenit o iluzie. Şi asta de când mişcările feministe au trecut în cealalta extremă. Senzualitatea a fost înlocuită de pornografie.”
Ma rog, depinde de femeie, pana la urma. Si (hai sa fim sinceri!) de ceea ce isi doresc barbatii (sa nu uitam ca si preferintele lor ne obliga, uneori, sa fim altfel decat ne-am dori).
“Viscolul amăgirii l-a distrus pe om.”
Eu cunosc oameni care pot fi prieteni in adevaratul sens al cuvantului, care isi asuma riscul de a-ti spune adevarul chiar si atunci cand acesta nu iti este pe plac, care iti sunt alaturi atat in momentele fericite, cat si atunci cand simti cum te scufunzi, care… intelegeti la ce ma refer… Rudele si vecinii nu ti-i poti alege; prietenii, da.
“Sunt firmele care ne livrează otravă, dar care îşi spun „lideri mondiali în alimentaţie”. ”
Putem alege mancarea care contine cat mai putina otrava, nu? Avem atatea mijloace de informare! Numai sa le folosim (daca chiar ne intereseaza). NOI i-am transformat in lideri mondiali ai alimentatiei, nepasandu-ne de noi si de cei pe care ii hranim. Nimeni nu ne-a bagat cu de-a sila pe gat…
“Este televizorul care îi transformă pe oameni în legume dependente.”
Ei, vedeti, de aceea nu ma deranjeaza ca nu am televizor! E adevarat ca, extrem de rar, poti gasi pe unele canale si lucruri interesante; dar extrem de rar. Totusi… iarasi este obligatia noastra sa ne auto-cenzuram, sa avem grija de creierele si sufletele noastre, asa cum trebuie sa avem grija de corpul nostru.
“Este rânjetul morţii care ne face cu ochiul la fiecare ediţie de ştiri.”
Din nou, goana dupa bani a unora (cei care transmit predilect astfel de stiri), uitand ca au o responsabilitate mare in educarea celor care ii urmaresc. Si, din nou, efectul lipsei de educatie, de interes fata de ceilalti oameni (in general) ori fata de noi insine (in special). Cine ne obliga sa urmarim astfel de programe? NOI facem audienta! Mai bine citim o carte sau vedem un film din care avem ceva de invatat sau mergem la un concert cu muzica clasica ori ne invatam copiii cum sa fie mai OAMENI si sa nu faca - la randu-le - greselile pe care le vedem la tot pasul…
“Oamenilor le face plăcere să fie minţiţi. Un „minte-mă frumos” va fi oricând preferabil unui „vreau să ştiu adevărul, oricare ar fi el”.”
Dumnezeule, sa inteleg ca eu nu sunt om?!!! Intotdeauna am spus ca prefer un adevar crud unei minciuni frumoase, oricat de frumoasa ar fi ea… Nu imi pot baza viata pe minciuni (care, a propos, oricum ies intotdeauna la suprafata).
“Un bărbat a devenit o iluzie. Şi asta de când gelul şi oglinda şi-au făcut apariţia. Curajul este astăzi fabricat în atelierele cosmetice. Romantismul a fost înlocuit de vrăjeală.”
Un BARBAT a devenit o iluzie, e adevarat… E tare greu sa mai gasesti “marfa originala” la capitolul asta… Majoritatea incearca sa isi creeze o aparenta cuceritoare. Dar, pana la urma, tot isi dau arama pe fata, indiferent dupa cat timp… Totusi, mai exista si “urme fine” de barbati adevarati… pe ici, pe colo… Cred… sper!
“O femeie a devenit o iluzie. Şi asta de când mişcările feministe au trecut în cealalta extremă. Senzualitatea a fost înlocuită de pornografie.”
Ma rog, depinde de femeie, pana la urma. Si (hai sa fim sinceri!) de ceea ce isi doresc barbatii (sa nu uitam ca si preferintele lor ne obliga, uneori, sa fim altfel decat ne-am dori).
“Viscolul amăgirii l-a distrus pe om.”
moartea tatalui meu
sunt trista si nu am chef sa vorbesc cu nimeni. Acum 10 luni a murit tata. E normal sa sufar in perioada de doliu. E o desprindere treptata de toate sentimentele, trairile, gandurile care m-au legat de cel care mi-a dar viata. Tatal meu nu m-ar fi “lasat” sa sufar, ar fi vrut sa am o viata minunata. El probabil ca atat a avut de facut aici, pe Pamant. Fiecare are rostul sau aici. Trebuie sa-l gasesc si eu pe al meu. Tatal meu cu siguranta ma vegheaza. Ii scriu o scrisoare cu tot ce simt pentru el si o duc la mormant. Cand simt ca mai am ceva sa-i spun, merg din cand in cand acolo , si simt ca-mi face bine. Si ma apuc sa fac orice , nu doar sa ma gandesc. Parca l-as tine de mana pe tata....!!!!!!
vineri, 16 octombrie 2009
mesaj de dragoste scris cu sange
O declaratie de dragoste cu totul neobisnuita a fost facuta de catre un barbat de 44 de ani accidentat grav in urma unui accidentului feroviar petrecut pe 26 ianuarie 2005 in California, SUA si soldat cu 11 morti si peste 200 de raniti.
John Phipps a suferit multiple rani si a fost imobilizat intre resturile trenului deraiat de pe sine. Crezand ca va muri, el a scris cu propriul sânge, care se scurgea din abundenta din rana de la cap, un mesaj de dragoste catre sotia sa, Leslie si catre copii sai: "I (inima) my kids. I (inima) Leslie." (Va iubesc copii. Te iubesc Leslie.)
Echipele de salvare care au intervenit pentru a-l elibera, au fost profund impresionate de gestul barbatului si au chemat ziaristii pentru a fotografia mesajul de dragoste scris cu sânge.
John Phipps a suferit multiple rani si a fost imobilizat intre resturile trenului deraiat de pe sine. Crezand ca va muri, el a scris cu propriul sânge, care se scurgea din abundenta din rana de la cap, un mesaj de dragoste catre sotia sa, Leslie si catre copii sai: "I (inima) my kids. I (inima) Leslie." (Va iubesc copii. Te iubesc Leslie.)
Echipele de salvare care au intervenit pentru a-l elibera, au fost profund impresionate de gestul barbatului si au chemat ziaristii pentru a fotografia mesajul de dragoste scris cu sânge.
sunt stresata.
E clar, sunt stresata de am ras cu lacrimi la urmatoarele, ba mai rau, nu am nimerit finalul:
Un tip facea autostopul pe o strada pustie noaptea, in mijlocul unei furtuni de zapada puternice. Timpul trecea, ... nici o masina pe drum, si furtuna facea sa nu vada nici la 2 pasi in fata lui. La un moment dat apare o masina si se opreste in dreptul lui. Fara sa analizeze mult situatia, tipul se urca in masina. Dupa ce inchide usa, se uita spre cel de la volan ..., si incremeneste. La volan nu era NIMENI!!!! Masina porneste usor, iar tipul, deja ingrozit, statea lipit de scaun, fara sa poata scoate vreo vorba. Apare o curba, ... tipul incepe sa se roage in gand sa scape cu viata, si exact cand intra masina in curba, apare o mana prin geam si roteste volanul. Tipul, deja paralizat de groaza, vede cum de fiecare data cand ajunge la o curba, mana apare prin geam si roteste volanul. La un moment dat, vazand ca se apropie de oras, isi face curaj si sare din masina. Intra in primul bar care ii iese in cale si, ud si inspaimantat, cere 2 pahare de vodca si incepe sa le povesteasca celor din bar experienta groaznica prin care a trecut. Toti raman pe ganduri cand isi dau seama ca tipul plange, cu toate ca nu era beat. Dupa vreun sfert de ora, alti doi tipi inghetati bocna intra in bar, si vanzandu-l pe primul, unul dintre ei ii zice celuilalt: - Auzi, asta nu e tampitul care s-a urcat la noi in masina in timp ce noi o impingeam ?!?
Anti stres:
Un tip facea autostopul pe o strada pustie noaptea, in mijlocul unei furtuni de zapada puternice. Timpul trecea, ... nici o masina pe drum, si furtuna facea sa nu vada nici la 2 pasi in fata lui. La un moment dat apare o masina si se opreste in dreptul lui. Fara sa analizeze mult situatia, tipul se urca in masina. Dupa ce inchide usa, se uita spre cel de la volan ..., si incremeneste. La volan nu era NIMENI!!!! Masina porneste usor, iar tipul, deja ingrozit, statea lipit de scaun, fara sa poata scoate vreo vorba. Apare o curba, ... tipul incepe sa se roage in gand sa scape cu viata, si exact cand intra masina in curba, apare o mana prin geam si roteste volanul. Tipul, deja paralizat de groaza, vede cum de fiecare data cand ajunge la o curba, mana apare prin geam si roteste volanul. La un moment dat, vazand ca se apropie de oras, isi face curaj si sare din masina. Intra in primul bar care ii iese in cale si, ud si inspaimantat, cere 2 pahare de vodca si incepe sa le povesteasca celor din bar experienta groaznica prin care a trecut. Toti raman pe ganduri cand isi dau seama ca tipul plange, cu toate ca nu era beat. Dupa vreun sfert de ora, alti doi tipi inghetati bocna intra in bar, si vanzandu-l pe primul, unul dintre ei ii zice celuilalt: - Auzi, asta nu e tampitul care s-a urcat la noi in masina in timp ce noi o impingeam ?!?
Anti stres:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)