sâmbătă, 21 noiembrie 2009

fara titlu.....

da-mi doamne putere sa-nfrunt infinitul,

sa trec peste drumuri batute,

sa descopar in treacat sarutul,

si zborul spre culmi negandite;

ascunde-ma doamne in taina,

in palma cerestilor patimi,

sa-nvat ce inseamna iubirea,

sa uit rostuitele lacrimi...

invata-ma mersul in soapta,

privitul in noapte, suspinul,

sa-mi scriu din infrangeri izbanda,

sa neg mai departe destinul...

arata-mi parinte apusul,

si zorii trezirilor mele

dezleaga-mi sertarul cu bune,

arunca bagajul cu rele,

da-mi soare in miezul de iarna,

da-mi floarea ce stie sa-mi cante,

si lasa-mi privirea-nsetata,

spre vesnica vara fierbinte...

invata-m-apoi ridicarea,

trezitul la viata, pornirea,

eu am invatat doar caderea,

lovitul de prag, ratacirea...

da-mi ploaia ce stie sa spele,

greselile mele stiute,

si vantul ce poate sa stearga

a pasilor urme gresite...

nu-mi cere sa fiu mai cuminte,

sunt omul cu bune si rele,

mai da-mi o sperantza, parinte,

sa repet doar greselile mele...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu